Cuvinte, soapte , taceri

BLOG NOU

2011-08-30T00:05:00.002+03:00

...
In urma multor schimbari ce s-au perindat prin viata mea, cuvintele s-au indepartat de condei, s-au transformat, m-au transformat iar intamplarile vii mi-au aratat poezia unei realitatii pe care o priveam de undeva de departe.Lucrurile privite de aproape sunt atat de clare incat marginile formelor si intamplarilor ucid aproape fiecare metafora ce face viata mai neclara, in ceata , misterioasa.
Sunt in continua transformare, nu stiu daca in bine sau in rau insa procesul creativ este in conutinua fervoare in mintea si sufletul meu.Mi-a spus cineva ca poezia e pura matematica.Am schimbat subiectul brusc fara sa intreb de ce.Nu mi-a placut niciodata matematica.Sincer nu mi-a placut niciodata poezia scrisa de altii sa o citesc prea mult.Dar cele pe care le citesc chiar le traiesc si ma identific cu ele pe undeva.Sper ca si altii sa se identifice cu ce scriu eu si poate sa fie o alinare.
Ma indragostesc si ma plictisesc totodata de ceea ce scriu, uneori mi se par depasite, spunand parca acelasi lucru, vreau sa ma autodepasesc, sa scriu ceva de care sa fiu cu adevarat multumita(apropo niciodata nu am fost complet multumita de ceea ce am scris).
In principiu nu scriu pentru altii.Scriu pentru ca asta simt.Iar daca altii se regasesc cumva, printre cuvintele mele nu poate decat sa ma bucure.
Voi continua sa scriu versuri dar si intamplari de viata, pareri personale despre anumite evenimente, fotografii realizate de mine de-a lungul anilor pe noul meu site
www.andreea-ghebac.blogspot.com
Toti cei care m-au citit, m-au felicitat, m-au urmarit pe youtube dar si pe acest blog va invit sa fiti in continuare alaturi de mine si de creatiile mele.
Pe acest blog nu voi mai posta.
Noul meu blog va prinde viata foarte curand cu fotografii, intamplari, poezii si alte lucruri ce ma inconjoara si imi sunt dragi.
Numai bine, sanatate

Căpşuni...

2011-04-08T00:38:00.001+03:00

Pofta de capsuni,
pofta de viata
in alb cu dungi rosii,
fara picatele,
fara zorzoane,
fara cute
sa strice
scurgerea formelor
ce definesc lipirea sufletului
de simpla starea de a fi...

firescul
prinde contur
in rosu,
albul taie
rasuflarea ochilor,

Mirosul capsunilor
la inceput de primavara
nu se combina niciodata
in roz...

Rascruce de drum

2011-04-06T00:55:00.002+03:00

Rascruce de drum
Rascruce de drum
cu o cruce in spate,
una in mana
si alta deasupra mintii
sparta-n oglinzi
ce adancesc in prapastia lor
iluzii de drumuri inflorite,

Rascruce de drum
la final de anotimp,
inceput de viata
intretaiat
intre doua palme
inghemuite-n speranta

Lumina calda...

o fasie de lumina calda
ma azvarleste spre...
drumul meu.

Cum poate o spirala
sa clipeasca,
sa respire,
la rascruce de drumuri,
amentita de cruci?

O alta pagina de viata

2011-04-04T12:44:00.003+03:00

Frig, vant, ploi, ninsori, mizerie...Un peisaj fad al unei ierni ce se incapataneaza sa stea in carca noastra...inca o iarna si jumatate.Parca a acoperit jumatate de primavara iar acum cand vad ca la 6 si ceva se insereaza am impresia ca sunt undeva prin luna mai.Ciudat sentiment.La fel ca atunci cand a plouat torential la mijlocul lunii ianuarie.Dupa acea ploaie aveam impresia ca sunt undeva la mijlocul lui iulie tocmai m-am racorit cu o felie de pepene si am iesit pe balcon la o gura de aer.
Trece timpul iar peisajul ramane acelasi.,,Induri,, peisajul pana intr-o zi in care peisajul ti se pare putin enervant.A doua zi peisajul ti se pare de nesuportat.Undeva mai dupa multe zile ti se pare grotesc si vrei sa iesi cumva din el.Dar nu ai cum.Usor, usor inveti sa il accepti iar pentru asta iti trebuie nervi tari si putina nebunie.Ca intr-un final sa o iei la vale pe un soi de halucinatie lucida si sa spui:,,hey dar acest peisaj chiar este sublim!,,
Schimbarea...trecerea dintr-un anotimp in altul vine...Mai devreme sau mai tarziu vine.Problema este cat esti de pregatit sa o primesti.
Heraclit spunea ca lucrurile isi gasesc repaus numai in schimbare.Sa fie schimbarea acea gura de aer, respiratie pe care o luam?Ce se petrece intre schimbari?Functionam ca niste robotei , cu circumvolutiunile pe rotite, ochii concentrati si sufletul ascuns undeva...prin magazie?Ce te faci cand schimbarea iti rastoarna tot ce ai construit in ani de zile?Ce sa faci...o iei de la capat si constriesti la loc si astepti cu infrigurare o...schimbare mai norocoasa.
Viata e schimbare, fiecare zi nu seamana cu alta desi unele zile ni se par atat de banale.
Cand esti in perimetrul viului, nimic nu este incremenit.Fiecare celula este un creier in miniatura ce pulseaza viata.Poate doar mintea ramane incremenita atunci cand evenimentele se succed si o coplesesc din toate partile.O irita, o intarata, o strivesc o coplesesc si...nu scot nici macar un gand actualizat la clipa de azi.Pentru ca mintea e cumva agatata pe sarma, undeva in ,,trecutul istoric,, .Poate numai prostia mai poate invada ultimul fir de ratiune ramas in prezent.Combinatie cel putin haioasa(si hidoasa pe alocuri) ce poate scoate la iveala monstrii nestuiti atat pentru tine cat si pentru cei din jur.
Schimbarea este evolutie sau ...involutie.Cand ai impresia ca este involutie spune de 100 de ori sau scrie de 100 de ori ,,Tot raul inspre bine,,.Chiar daca nu va fi asa , macar dormi linistit pe perna.Cel putin o noapte...caci maine o iei de la capat.Brat la brat cu schimbarea.Cu schimbarea pe care nu o poti accepta.Brat la brat cu prostia.Prostia e o limita.Te limiteaza sa vezi orizontul.E blur, e poezie.Da...poezie.Mai pentru analfabeti.
Uneori gasesc prostia mea foarte simpatica.Asta cand o gasesc.De obicei nu trebuie sa o gasesc.Ma gaseste ea pe mine, mai mereu, ma bate pe umar.Nu apuc bine sa ma intorc caci mi-a intrat direct in cap(nu ma intreba pe unde) ca mai tarziu sa iasa sub diverse forme pe gura.
Lumea nu se va schimba peste noapte intr-un basm frumos in care iubirea, dreptatea si adevarul sunt zanele bune sub bagheta carora toti oamenii isi dau prieteneste mana.
Dar lumea ta se poate schimba peste noapte.Cum?Asta ramane de povestit undeva spre..finalul vietii.
Despre schimbari vom mai vorbi cu siguranta.Deocamdata am scris doar o litera din povestea schimbarii ce m-a trasnit undeva la granita dintre iarna si primavara.

Iarna-primavara

2011-02-20T23:17:00.007+02:00

Iarna-primavara
un anotimp rece
cu o umbra de zapada topita
la margine de eclipsa,
un soare intors cu spatele
privind spre alte planete,
o coada de lumina la fereastra mea
biciuie retina o clipa,
fotografia iernii
in geamul spart
se reflecta in adanc de
suflet ultimul fulg de nea.

Primavara prelinge-mi
mirosul tau dulce
peste rugina
toamnei absente.

Farmec in franturi de viata

2010-09-13T01:30:00.003+03:00

Departe(sau…aproape) exista un loc in care se intalnesc toate visele oamenilor.
Acolo exista o mana magica peste care se depun toate visele umanitatii.Nu este nevoie de o a doua mana.Se descurca singura sa tina greutatea fiecarui vis.Din degetele ei se naste un soi straniu de magie ce lipeste un vis de un altul:doua vise asemanatoare devin unul singur.Unul singur in cautare de un alt vis singuratic, in dorinta de uniune pura, de scanteie ademenitoare, de abis alb.
La finele acestui spectacol celest mana se scutura si arunca-n lume cele cateva vise ramase din impreunarea tuturor viselor umanitatii.Ele simbolizeaza profunzimea si totodata stralucirea existentei umane.
Sunt scrise in pagini de aur, in franturi de cuvinte, lipsesc litere, silabe, uneori lipsesc taceri sau semne de intrebare.Sunt imprastiate prin lume;haotic, sub aripa vanturilor colinda:invadeaza, rascolesc, iubesc, parasesc.Nu ajungi vreodata sa citesti totul.
Viata e o ghicitoare….
raspunsul e undeva in umbra sufletului tau.Nu…umbra sufletului tau nu este ca o umbra de copac.Este o nemarginita lumina pulsand viata.

In viata nu le poti avea pe toate caci nu ai mai fi om.Nu ar mai fi farmecul paginii rupte din cartea existentei tale.Farmecul sau tortura sunt totuna, se unesc ca petalele rozei cu spinii ce prind radacina si prin aceeasi tulpina respira suflul vietii.
In viata poti avea franturi azi, maine pagini intregi sa te copleseasca de prea mult noroc:un noroc absurd ce nu te lasa sa vezi albastrul cerului.Franturi..pentru ca tu esti o frantura de viata.Pastreaza-ti frantura sortita, gasita, rastalmacita.Nu o citi!S-ar putea sa nu intelegi la inceput, priveste-i stralucirea numai!Las-o pe ea sa te citeasca, ai atatea cuvinte lipite de suflet.
A avea poate deveni a fi oricand privesti in ochi farmecul elementului lipsa.

Timpuri si anotimpuri

2010-09-06T02:23:00.003+03:00

Timpul?

O firimitura de clipa in zbatere lina
intre doua picaturi de ploaie

O eternitate absenta,in deriva
intre doua batai de inima...

O viata pulsand intre noapte si zi...

Ultimul minut... inainte sa te vad
prima oara...

Secole de mistere asternute intre
noi doi si...

Clepsidra noptilor mele
sparta de gleznele tale...

Urma pasilor tai pe anii mei netraiti...

..........................

Toamna mea
Si toamna ta
Se intalnesc pe o frunza,
La margine de octombrie…

Timpul meu
Si timpul tau
Se intalnesc pe o banca
schimba cateva secunde
si pornesc fiecare spre un alt anotimp…

.............

Alb-negru

2010-08-26T04:40:00.002+03:00

undeva la ultimul etaj
din primul nor picurat
la miazazi,

undeva la finele verii
oglinda unei clipe
se sparge in lumina,

tu, in urma luminii
te spargi de ramasita
umbrei mele…

Ploaia- versuri de dragoste

2010-08-24T03:08:00.003+03:00

.............
Picaturile de ploaie
patrund in mine
undeva la granita
dintre suflet si trup,
au gasit acei ochi
ce se deschid de putine ori in viata
si le plang!
...................
Ploua...
Ploua atat de tare,
sufletul meu nu mai respira,
e dus de val
Destinul il poarta tot mai aproape
de tine...

Continuare la versurile postate in 2007:

Flori de cuvinte

2010-08-06T03:38:00.003+03:00

Flori de cuvinte
se scutura
in anotimpul aramiu
al tacerii,
se nasc povesti fara nume
intre suflete anonime...

Flori de cuvinte
scutura petale de silabe
pe foi albe,
nescrise...

Flori de cuvinte
se ofilesc
fara seminte,
fara radacini.

Distanta

2010-05-21T15:42:00.004+03:00

distant by ~spirala on deviant ART

Distanta dintre mine
si eu
e un ocean strivit de o lacrima,
un fluture albastru
cu un zbor frant
sub aripi ratacitoare.

Distanta dintre mine si eu
e o jumatate intreaga,
un milimetru
intre viata si moarte,
o picatura de lumina
in spatele ochilor.

Distanta dintre mine si eu
se masoara cu palmele
unui alt suflet.

Ploaie...

2010-05-16T14:05:00.001+03:00

Ploaie…
la fereastra unui suflet albastru,
Ploaie…
fara cer, fulgere , tunete,
Ploaie…
ce lasa in urma un curcubeu alb-negru,
Ploaie..
ce aduce-n racoarea ei,
respiratia unui inceput tarziu, orb-
ce nu stie sa atinga decat
prin lacrimi.

Mai

2010-05-08T04:08:00.003+03:00

Mai-o petala desprinsa
din cel mai dulce
anotimp al sufletului
se leagana-n incet
in vazduh,
atinge pamantul
si-ntr-o clipa...
minunea: parfumul
sufletului
prinde aripi,
imbratiseaza pamantul

Mai-un anotimp
al iubirii,
granita dintre
primavara si vara,
ploi cu picaturi de lumina...

Prospetimea primaverii

2010-05-06T01:18:00.008+03:00

Granita dintre aprilie si mai: un boboc rozaliu ce parca il auzi crescand, imprastiind in aer parfumul proaspat ce te ademeneste pentru cateva clipe mai aproape de verde, de viu, de razele soarelui.
Fiecare picatura e o mare mai mica: albastrul e acelasi ca si al marii, forta si binecuvantarea apei este aceeasi daca ai puterea sa vezi valurile dincolo de statornicia clipei.
Barca in mareea de albastru e visul tau ce pluteste spre orizontul ce-i promite rasaritul unei noi vieti.
Parfumul unei povesti de iubire in cateva cuvinte stinse in murmurul primaverii.

Combustia iubirii

2010-04-21T01:52:00.004+03:00

Am invatat sa citesc
tacerea de pe buzele
sufletului tau,
ai invatat sa citesti
cuvintele de pe
paginile inimii mele...

Am uitat de noi
cand tacerea
a imbratisat cuvintele..

O stea si-a amintit de noi
cand pe cerul noptii
flacara iubirii noastre
a topit o lacrima
de suflet...

Dragoste...

2010-04-19T22:44:00.003+03:00

Dragoste fierbinte,
inghetata,
tremuranda,
incalzita,
reincalzita,
Strecori in inimi
primaveri parfumate,
aprinzi focul pasiunii,
lipesti doua suflete
doar cu o frunza
cazuta dintr-un anotimp
ce inca pamantul
nu l-a cunoscut....

Efemera stea

2010-03-15T18:20:00.004+02:00

Atingeri
ascunse in spatele luminii,
umbre patimase,
sufletele se topesc
spulberand in zari
firimituri de ganduri...

Suflete cazatoare
spre cerul alb-negru
ating efemera stea
din apusul
ultimului vis.

Ganduri in sepia

2010-02-18T14:26:00.001+02:00

Ganduri in sepia,
pe spatele unei frunze...

Cuvinte ce ating tacerea,
muzica patrunsa de strigate mute,

Toamna la colt de poveste,
un final pentru primul cuvant,

Suflet topit in culori,
vede, miroase, gusta
alb-negru...

A gasit cineva un senin
in descompunere?

Primavara

2010-02-05T14:10:00.002+02:00

Primavara pe aleile sufletului
unde urmele tale vorbesc
de primul cuvant
ce-si plange-n tacere literele
peste ultimul sarut,
prima toamna impreuna
cand s-a nascut un alt
calendar...

Primavara pe genele mele
unde se impletesc
lacrimi ce te cheama inapoi,
plansul nu stie sa-mi planga inima,
sa lase amintirile pe o plaja pustie
si sa-mi dea o alta inima,
un alt destin pe care sa-l iau
dintr-un capat de unde
dragostea nu e legata la ochi,
spune pe nume si lasa loc
de uitare...

Primavara intre bratele mele
unde sunt eu...
toamna in care au inflorit ghioceii
sub cerul unui rasarit
ce a privit iubirea din ochii nostri
palind incet intr-o eclipsa,
cosmosul s-a rusinat cand...
si-a amintit de oameni.

Fotografia vietii

2010-01-23T14:08:00.001+02:00

Chipuri umede de lacrimi,
chipuri inclestate-n zambete,
in tristeti nepieritoare,
in dor prelung
si vise nesfarsite.

Chipuri cu priviri
ce tac si vorbesc
intr-o limba
pe care numai sufletul o cunoaste.

Chpuri dragi,
chipuri ce nu pot fi uitate
sau uitate prea devreme,
chipuri vagi,
chipuri straine...

Chipuri cu mii de povesti
pe frunte,
cu suferinte intre buze,
traiesc pentru o clipa
si mor in albumul
amintirilor...

Cea mai trista zi

2010-01-19T04:27:00.002+02:00

Cea mai trista zi
din cel mai indepartat an,
astazi-
un alt ieri
amestecat
cu degetele
unui nebun
ce nu-si arata
nebunia
celorlati
nebuni.

Cea mai trista zi
ar fi 18 ianuarie,
luni...

Un albastru inchis
isi trage cortina
peste toate
intamplarile
din cea mai trista zi.

Maine ar fi vorba
sa vedem putin violet
intr-un colt de zapada
viscolita...

In cea mai trista zi
ma gandesc la
cea mai fericita zi
din an...
mi-o imaginez undeva
la sfarsitul lui mai,
intr-o gradina linistita,
un rasarit racoros,
un sarut sa-mi aduca
la viata fericirea pierduta.

Prag de primavara

2010-01-17T21:08:00.001+02:00

Izvoare de lumina
in vazduhul indepartat
scutura ploaie de stele
peste alei,
peste zapezi,
peste sufletele
ce asteapta primavara.

Luna, fa-ma mireasa
in ultima noapte
din iarna.
,
Aripi dezghetate
in prag de primavara
deseneaza visul
primului zbor.

Ce anotimp

2010-01-17T20:36:00.003+02:00

Ce anotimp este
intre ultima zi de iarna
si ploaia de stele fierbinte?

Ce anotimp este
intre rasaritul din privirea ta
si o stea ce moare
in tacerea universului?

Ce anotimp este
intre luna ce mi-a furat visele
si trandafirii exilati
intr-o camera goala?

Ce anotimp e pe cerul
sufletului meu?

Ce anotimp e in gandul tau
cand apar?

Povestea vietii

2010-01-12T14:40:00.004+02:00

Povesti...
Povesti cu printi si printese,
povesti cu vrajitoare si cersetori,
povesti alb-negru sau
in valuri de culori,
povesti scrise si nescrise,
povestea mea, povestea ta...

Povestea noastra
traita si de altii,
uitata de altii,

Povestea lor
citita de noi,

Povestea lui si a ei
visata de ei,

Povestea
vietii
scrisa de
Dumnezeu
acum o eternitate
si cateva clipe,
cu un singur
inceput
si infinite finaluri.

Dumnezeu doarme acum,
prin vietile noastre
ii citim inca o data
povestea scrisa de El.

Povestea vietii...
in care punctul
e un semn de intrebare,
in care tacerea e
un raspuns ce prea tarziu
inveti sa-l citesti.

Nu stiu prea multe

2010-01-11T03:38:00.001+02:00

Nu stiu prea multe.

Toate se impletesc intr-un haos
cernit spre mine
cu multe,
prea multe
pentru a fi intelese,
adunate, impartite,
aruncate...

Stiu din ce in ce mai putine,
de ieri, de acum doua ierni,
m-am obisnuit cu putinul,
cu simplitatea
de a prinde radacini
doar cu doua cuvinte...

Putinul nu s-a obisnuit cu mine...
Mi-a dat o primavara sa uit
aproape tot...

Firimituri de destin

2010-01-07T18:23:00.003+02:00

Firimituri de destin
printre suvitele
sufletului...

Inchisoare de lumina,
ochii mei au uitat
cum se mai vorbeste prin plans

De la rasaritul vietii
plansul e un clipit
ce stinge cate-o
speranta.

Firimituri de destin
intr-un colt de
viata strivita
de lumina.

2010

2009-12-29T16:26:00.003+02:00

Final de an,
inceput de viata,
secunde in deriva,
maree de sperante
si un trandafir
inghetat
la fereastra
viselor.

Ingeri de zapada

2009-12-22T00:50:00.003+02:00

Ingeri de zapada
cerneti din zborul vostru
o ninsoare si peste
toamna de la
marginea sufletului meu...
Poate din albul vostru
va rasari
primavara
sau poate...
voi invata si eu
sa ning
sufletele goale...

Dialog mut

2009-12-18T01:15:00.001+02:00

Oameni stresati,
intunecati de ganduri,
nu va intrebati niciodata
de ce inca
se mai face ziua?

Ziua senina,
presarata cu raze,
nu te intrebi niciodata
cum de inca mai exista
oameni?

Craciun alb-negru

2009-12-18T01:03:00.004+02:00

Craciun alb-negru,
colinde mute
la margina unui suflet.

Nimeni nu trebuie
sa fie singur
de Craciun,
dar...
cineva intotdeauna
este singur...
intr-o camera goala
sau plina de lume,
prea straina
sa citeasca
printre
randurile inimii sale.

Craciun alb-negru
in care Mos Craciun
e umbra unui vis
ce a uitat sa se implineasca
si pentru tine...

Copilarie inghetata
plutesti undeva
printre luminile orasului,
cauti un loc cald
sa te dezgheti,
dar azi...
toate usile sunt inchise,
e Craciunul.

Ninge-ma Doamne

2009-12-10T05:14:00.002+02:00

Ninge-ma Doamne
intr-o tacere amara...
cand anotimpuri cenusii
se astern peste suflet.

Ninge-ma Doamne
cat mai departe
de plansetul inimii mele...

Ninge-ma Doamne
intr-o tacere amara,
sa nu mai aud nicio clipa
cuvinte dulci
ce promit
primaveri vestejite.

Ninge-ma Doamne
cat mai aproape
de uitare,
sub zapezi ireale
din care nu se vede
vreo rana de suflet....

Ninge-ma Doamne
in umbra Ta,
macar pentru o iarna
sa intorc spatele
catre viata mea.

Nimeni

2009-12-10T04:52:00.001+02:00

Nimeni pe strazi, intr-o lume in care nimeni nu mai priveste pe nimeni.
O lume inghetata intr-un mare nimic in care timpul nu mai stie sa ingroape uitarea.
Eu, un nimic in plus, ma revars peste strazi, caut felinare in care sa infloreasca amintirile.Am uitat ca trecutul nu vorbeste niciodata prin petale.Trecutul vorbeste prin cenusa, pe care, daca nu o arunci, te ingroapa de viu.Praf in ochi e existenta.Dar ea nu stie ca eu, demult nu mai vad prin ochi.
Nimeni mi-a spus ca undeva asteapta fericirea sa-mi dea o imbratisare straina si sa-mi sopteasca cea mai adanca tacere din lume.Nu, nu am sa plang.Lacrimile mele nu-s pentru tacere.Lacrimile mele sunt pentru cuvinte ,pentru cateva nimicuri si pentru atatia nimeni.
Acelasi nimeni mi-a spus ca undeva asteapta umbra vietii mele sa-mi dea o palma peste suflet.Si din aceasta lovitura sa-mi scuture in neant toate lacrimile neplanse.
Nu, nu am sa rad.Zambetele mele inca nu au invatat cum e cu lumea inghetata.
Am inceput sa cred in nimic si in punctele lui de suspensie.
Cel mai periculos din nimic e umbra sa unde e totul stand cu spatele.

Undeva...

2009-12-03T19:28:00.002+02:00

Undeva sus mi-e scris ceva.Cateva cuvinte simple pe care nu le-am citit.
Undeva jos sunt firimituri de tacere.Cateva lacrimi, printre ele, pe care nu le-am dorit.
Undeva la mijloc e sufletul meu.Cateva clipe au fost de ajuns sa inchida ochii pentru a iubi o eternitate…

Nu vreau sa inteleg...

2009-12-03T19:18:00.002+02:00

Nu vreau sa inteleg viata si drumul ei sinuos.Nu vreau sa inteleg de ce…
Misterul e farmecul existentei, floarea mirifica ce nu se ofileste, floarea pe care nu o pot privi in timp ce respir.Parfumul ei ma poarta pe drumurile vietii.Undeva sus mi-e scris ceva.Cateva cuvinte, prea simple, scrise chiar de mine intr-un episod ce astazi nu mi-l amintesc.
Nu vreau sa inteleg ,,de ce,,-ul incoltit in multe din intrebarile mele.
Nu vreau sa inteleg misterul.Nu ma doare daca dincolo de el, sensurile lipsesc.
Dar nu pot nega ca viata doare, pur si simplu, intamplarea de a fi si a respira fiecare clipa stiind ca incet dar sigur cade o frunza din tine si nimic nu o poate lipsi inapoi.Viata doare intr-un fel dulce-amar ce te face sa o iubesti oricum ar fi pentru ca ea este o fereastra pentru suflet…
Nu vreau sa inteleg de ce iubirea e singura putere adevarata a sufletului de a prinde aripi.De ce iubirea topeste, striveste, ucide, renaste fiinta si-i da o alta pereche de ochi sa vada cealalta culoare a luminii.
Nu vreau sa inteleg de ce lucrurile nu pot fi schimbate, de ce timpul nu se mai intoarce si de ce amintirile nu pot fi sterse.
Candva, un ochi strain din mine a privit o petala de floare….
Astazi vreau sa uit culoarea ei, nu vreau sa inteleg nimic…
Si din acest nimic sa pot deschide ochii larg spre curcubeul existentei.

Amintiri

2009-11-29T21:09:00.002+02:00

Amintirile sunt cuvintele din trecut ce vorbesc in prezent prin taceri.
Sufletul ramane mut si asculta.
Amintirea ramane aceeasi.Doar sufletul o priveste din anotimpuri diferite.

Timpul e intre noi

2009-11-27T23:49:00.003+02:00

Timpul e intre noi,
ne vorbeste despre
eternitatea clipei,
despre moarte si viata
intr-un singur cuvant.

Timpul e intre noi
si ticaie la marginea noastra
dar ecoul sau
se stinge
in adancul sufletului,
incet,
mult prea incet
pentru simturile noastre...

Timpul e intre noi mereu,
prieten si dusman,
intelept si viclean,
alb si negru,
putin si mult...

Timpul e intre noi
mereu stinge si aprinde ceva...
Niciodata nu va prinde iubirea...
ea va fi intotdeauna inaintea lui
cu o clipa...

Noiembrie gri

2009-11-20T18:10:00.002+02:00

Noiembrie isi presara
scari mici si inghetate
peste mii de frunze,
uscate, topite
pe margine de suflet uscat.

Unde e primavara sa vada
ce a mai ramas din ea,
unde sunt mugurii
sa-i dea sufletului meu
un pic de verde…

Un pic de verde pentru
forma inimii mele
prinsa intre alb si negru…

?

2009-11-18T12:46:00.002+02:00

In ce sticluta tii esenta vietii tale?

Ninge cu toamna

2009-11-09T02:23:00.001+02:00

Ninge cu toamna
Peste sufletul meu…

Ninge
In valuri aurii,
Cu apusuri ce
Amintesc de
Vara dintre noi doi…

Ninge sub pasii mei,
Ganduri albe
Imi curata urma

Toamna-
In curcubeu pastelat
Pe cerul visarii mele,
Deschide o carte
Cu mii de povesti
Ce asteapta un final…

Ninge cu toamna
Peste sufletul meu
Si respir parfumul
Viselor rascolite
Dintr-o primavara
Undeva de la inceputul
Vietii…

Lumina ta

2009-11-02T15:24:00.004+02:00

Unde sunt eu?

2009-10-29T21:03:00.003+02:00

Unde sunt eu in visul tau,
in ultima clipa din ieri,
in absenta pasilor tai?
Unde sunt eu
in taramul
de la capatul lumii tale?

Aici...
a ramas doar umbra mea,
s-a unit cu noaptea,
s-a unit cu vantul
si zboara pe valuri
cu numele tau
sub aripi...

Drumul catre nicaieri
incepe cu uitarea,
drumul catre tine
incepe de oriunde,
chiar si in drumul
catre nicaieri...
e umbra ta...
sau umbra gandurilor tale...

Unde sunt eu
in drumul catre tine,
noaptea,
cand umbra mea
a uitat de mine?

Timpul nostru

2009-10-27T01:01:00.003+02:00

Timpul meu
e undeva in spatele
timpului tau,
te cauta,
ma cauta
isi varsa secundele
sterpe, netraite...
Viata e prea scurta
ca sa o privesti
prea lunga ca
sa o parcurgi,
prea dulce cand
o gusti din plin
si prea amara
cand timpul...
timpul netrait
se intoarce catre tine
si te priveste mut...

Timpul nostru e undeva
intre primavara si vara...
Astept ora 3:13 pentru
a-ti arata a mia oara
forma inimii mele...

Ce anotimp e intre noi?

2009-10-06T18:53:00.002+03:00

Ce anotimp e intre sufletele noastre,
Intre frunza mea fara copac
Si ochii tai plini de stele?

Intre trandafirul strivit
De sarutarile noastre
si parfumul pielii in zori?

Astazi a venit soarele
In castelul de gheata
Din urma pasilor nostri.
E timpul sa-i gasim un nume
Anotimpului dintre noi…

Cu ochii inchisi

2009-10-04T21:58:00.005+03:00

Cum s-a intamplat?De ce , unde, cum, pentru cine sau pentru ce.Pentru ce?Pentru ce un destin frant in doua, o jumatate de inima pe un mal si cealalta undeva departe, sub pleoapa unui inger?O iubire franta la marginea unui suflet ce nu stie ,,de ce,,.O iubire ascunsa in spatele soarelui, o iubire faramitata pe o statuie de portelan, un pod frant intre real si ireal.O colivie fara gratii si umbra mintii, neputinta de a se desprinde de umbre.
Nu a fost nimeni sa vada doua aripi frante pe care le cari in spate, cu care nu ai zburat si cu care stii ca nu vei zbura vreodata.Doua aripi ce prind viata doar in vise pentru a te durea mai tare atunci cand deschizi ochii.
Doar Dumnezeu a tras cu ochiul cateodata.Tacut, absent, prezent, insistent, nebun, stingher, efemer, mereu altfel.
Nu a fost nimeni sa vada.Fiecare era prins intre un ,,cum,, si ,,de ce,,,Intre un ,,unde,, si ,,cine,,.
Cu ochii inchisi lacrima cade in abis de suflet.Valurile ei nu pot schimba nicicum destinul.Pot doar limpezi cel mult gandurile...

Verde- albastru la marginea luminii

2009-09-22T02:45:00.004+03:00

Unde sunt eu in siguratatea ta?
Unde tii amintirea mea de ieri?
Unde tii amintirea mea de maine?

In misterul tau ma pierd
si uit de mine
o data, de doua ori
pentru totdeauna,
simt ca mor in tacerea ta...

Primavara din ochii tai
imi aduce vesnicia
mai aproape,
Sufletul meu sangereaza lumina
si iti sopteste la ureche
locul unde te asteapta
intr-o alta viata...

Verde-albastru
la marginea luminii
e culoarea iubirii
ce zboara din piepturile noastre.

Rupe-mi sufletul in doua
si ia o parte cu tine
lipeste-o de iubirea ta
lasa in lumea asta
acea parte din mine
traita inainte sa te priveasca in ochi,
las-o oamenilor
sa aleaga fiecare din ea
cate un vis, o speranta,
o oglinda sparta...

Lipeste-ma de tine
pentru o vesnicie
si topeste-mi orice gand
verde-albastru
la marginea lumii.

Singuratate

2009-09-18T21:47:00.000+03:00

Singuratatea este celula din care cerul nu se vede niciodata albastru.

Septembrie

2009-09-02T14:37:00.002+03:00

Fiorul toamnei nenascute,
pastel timid
pe coltul unei banci,
vise scuturate
intre doi copaci...

Sufletul respira
un aer de amintiri straine

Prima frunza...

Curcubeul verii

2009-09-02T14:36:00.000+03:00

Portelan verde,
sufletul meu alb-negru,
ultimul apus
in palmele tale.

Primaveri

2009-08-25T20:20:00.004+03:00

Primavara-in emisfera inimii,
curcubeie de foc ce vorbesc
in numele unui alt cer.
Pier si renasc
pe planeta dragostei.

Pe o plaja pustie
inca mai este toamna,
nu mai vad cand
soarele saruta marea...

Ma topesc in miezul unei frunze
ce demult a uitat primavara,

Incep sa invat alfabetul
unui alt anotimp.

A fost odata...

2009-08-16T12:52:00.003+03:00

Candva,
un cuvant era pentru mine
o poveste intreaga,
astazi...
toate cuvintele din lume
sunt prea putine
pentru a compune
o poveste.

Candva,
o tacere era pentru mine
o stea rece, indepartata,
astazi...
tacerile ard anotimpuri
reci din suflet.

Nu stiu...

2009-08-12T00:41:00.003+03:00

Nu stiu de ce ochii
au asa de putine cuvinte

Nu stiu de ce inimile
au asa de multe taceri

Nu stiu de ce simt
ploaia straina
de orice anotimp...

Tacerea ta

2009-07-05T23:03:00.002+03:00

Planeta albastra

2009-06-28T15:34:00.003+03:00

Planeta albastra
cu drumuri
in alb si negru,

oameni poleiti
in visare,
in nepasare,
in durere,
in fericire,
in viata
si moarte...

Planeta albastra
cu amprenta divina
stearsa
de milioane
de orase
ce gem
de neputinta,
necredinta,
instrainare.

Langa fiecare
colt de verde
straluceste
o speranta
scaldata
in razele soarelui...

Lacrima umanitatii
e mai mare decat orice ocean...

Tu

2009-06-21T11:52:00.002+03:00

Cu tine
povestile incep
cu o lunga tacere,

cuvintele incep
cu o atingere,

Cu tine
visele incep
fara sa se sfarseasca...

Eu - ma sfarsesc in tine
si uit de unde am inceput
sa fiu.

Istoria noastra

2009-06-06T21:34:00.002+03:00

Istoria noastra
a inceput cu
un sarut de august

o clipa de vis
a intors clepsidra
si de atunci...

nisipul curge
in ploi de cristal
pe o mare singuratica
in care siluetele noastre
se imbratiseaza,
flori cresc
intre noi
...
parfumul dragostei
il simt doar norii

Istoria noastra
se va sfarsi
cand Dumnezeu
va inchide ochii.

Jumatate

2009-05-27T13:05:00.002+03:00

In sfertul meu de viata
Nu cunosc cealalta jumatate
A jumatatii mele
Si totusi ma simt intreaga.

Intregirea-e ca un capat al vietii
din care orizonturile se pierd
pleoapele se inchid
si sufletul...
sufletul
vrea sa caute din nou
acel ceva
ce-l rupe in doua.

Te rog opreste primavara

2009-05-25T02:59:00.005+03:00

Te rog opreste primavara
in locul in care indragostitii plang
sub aripi de ingeri
si mai cer o viata pentru a iubi
acelasi om
(...)
Nu pot sa uit iubirea noastra
chiar daca mor de o mie de ori
si ma nasc intr-o lume
fara iubire...
(...)

Viata si drumul

2009-05-23T18:36:00.002+03:00

Viata e scurta, drumul e lung.

Fericire vs. suparare

2009-05-22T18:48:00.002+03:00

Sunt suparata pe viata in timp ce viata e fericita pe mine.

A face...

2009-05-22T18:38:00.005+03:00

1.Nu toata lumea trebuie sa faca cum zici tu.
2.Nu fa ce face toata lumea.
3.Nu toata lumea trebuie sa stie ce faci tu.
4.Concluzie: daca stie toata lumea ce faci, fiindca tu l-ai zis s-ar putea sa uiti unde ai ramas...

Misterul

2009-05-20T12:10:00.002+03:00

Visele pentru oglinda sparta a misterului de dincolo

de suflet.

Inimi...

2009-05-19T00:31:00.005+03:00

Inimi...
albe ce plang
zapada unei alte lumi,
Inimi roz
ce invata a se
naste,
Inimi rosii
ce se sting
in doruri
fara sfarsit,
Inimi albastre
conturate
pe cer straveziu...

Inimi lovite
de suflet
pulsand iubire,
vene de lumina
strafulgerate
dintr-un rai
in care curubeul
infloreste
cand...

inimile se imbratiseaza.